la-Focsani.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii focsanenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Focșani

Agerpres

 

Municipiul Focșani, reședința județului Vrancea, este situat în Câmpia Siretului Inferior, pe râul Milcov, la 55 m altitudine.

Descoperiri arheologice, precum vestigiile aparținând culturii Criș (cca. 5.000 î. Hr.), atestă că vatra actuală a orașului a fost locuită încă din neolitic. Au mai fost descoperite un tezaur dacic (secolele III — II î. Hr.), un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale aparținând carpilor și sarmaților (secolele II — III d.Hr.).

Denumită în multe scrieri "Orașul de pe Milcov", râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept "orașul Unirii''. Denumirea localității Focșani se trage de la numele familiei Focșa, care în secolul XV deținea proprietăți de pământ în această zonă.

Așezarea este atestată într-un act comercial din anul 1546 și apare menționată des în documente din secolul XVI. Este menționată astfel la 26 ianuarie 1575, în legătură cu strălucita victorie obținută la Jiliște, lângă Focșani, în anul 1574, de Ioan Vodă, domn al Moldovei (1572-1574) împotriva turcilor. De asemenea, într-un document din 30 ianuarie 1575, Alexandru Vodă din Țara Românească arată că a fost lovit ''cu înșelăciune pe la Focșani de Ioan Vodă''.

Până la începutul secolului XVII, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 este menționat sub denumirea de târg. Călătorul turc Evlia Celebi îl amintește în notele sale, la mijlocul secolului XVII.

În decursul secolelor XVII-XIX a suferit numeroase distrugeri și pierderi de vieți umane în urma unor incendii (1636, 1716, 1758 și 1854), a invaziilor tătarilor (1735 și 1758), a unei epidemii de ciumă (1718), a cutremurelor (1774, 1802, 1838).

Un punct de referință în istoria Focșaniului — oraș situat chiar pe granița dintre Moldova și Muntenia — este perioada Unirii Principatelor de la 1859. Numele orașului a rămas legat de acest moment deosebit de important din istoria românilor. 

 

În perioada mai-august 1858 a avut loc Conferința de la Paris a reprezentanților celor 7 Puteri garante, urmând ca, inclusiv pe baza cererilor formulate în Adunările ad-hoc, să se ia o decizie referitoare la organizarea Principatelor Române. În urma dezbaterilor a fost formulată Convenția de la Paris care cuprindea statutul internațional și principiile de organizare internă ale Principatelor Române. Aceasta, deși perpetua separația celor două Principate, prevedea înființarea la Focșani a unei Comisii centrale, cu scopul de a elabora proiectele legilor comune pentru cele două țări, precum și a Înaltei Curți de Justiție și Casație, ca cel mai înalt for juridic.

Ca urmare a dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (la 5 ianuarie în Moldova, respectiv la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească) s-a realizat Unirea de fapt a celor două Principate. În mai 1859 au început, la Focșani, lucrările Comisiei centrale, care avea să elaboreze în trei ani de activitate (1859-1862) numeroase legi.

În anul 1862 se realizează unirea celor două părți ale orașului (Focșanii Munteni și Focșanii Moldoveni, care până atunci erau separate printr-o linie de demarcație stabilită pe râul Milcov, fiecare dintre ele având câte o administrație proprie), prin decretul de unificare din 6 iulie 1862 semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Focșaniul devenind reședința județului Putna.

Orașul cunoaște o dezvoltare înfloritoare în a doua jumătate a secolului XIX și începutul secolului XX. În 1866 se construiește Gimnaziul (astăzi Colegiul Național Unirea), în 1867 — Spitalul județean și comunal, în 1873 — Grădina Publică. Sunt înființate Societatea Filarmonică, denumită simbolic "Doina Vrancei" (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul "Mr. Gh. Pastia" (inaugurat în 1913), Palatul de Justiție. 

În cursul Primului Război Mondial, în urma ofensivei germane de la începutul lunii ianuarie 1917, la 8 ianuarie, orașul Focșani este ocupat. În august 1917 o puternică ofensivă germană se soldează cu lupte grele în sectorul Mărășești-Focșani.

Ca urmare a situației militare intervenite în urma armistițiului ruso-german de la Brest-Litovsk (22 noiembrie 1917), la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 se încheie la Focșani armistițiul dintre România și Puterile Centrale, iar la 20 februarie 1918, tot la Focșani, se semnează un protocol de prelungire a armistițiului.

În perioada interbelică sunt construite o uzină electrică, Ateneul Popular, clădirea Băncii Naționale, Palatul Telefoanelor, Mausoleul Eroilor (între anii 1924 — 1926), Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1930).

Orașul a fost grav afectat de cutremurele din 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977.

După 1950 se înregistrează un rapid proces de industrializare, fiind construite o fabrică de confecții, un combinat de prelucrare a lemnului, întreprinderi de producere, prelucrare și valorificare a vinului, o întreprindere de prelucrare mase plastice, întreprinderi în domeniul industriei alimentare ș.a.

Orașul Focșani a devenit municipiu, reședință a județului Vrancea, în 1968, odată cu noua organizare administrativ-teritorială a României. La recensământul populației și al locuințelor din 2011 municipiul Focșani avea 79.315 locuitori. 

Principalele instituții de culturală din Focșani sunt Muzeul ''Trepte de istorie'', Teatrul Municipal ''Mr. Gheorghe Pastia'' și Ateneul Popular.

Dintre monumente amintim: biserica având hramul ''Nașterea Maicii Domnului'' (fostă ''Sfântul Ioan Botezătorul''), ctitorie din 1661-1664 a domnului Țării Românești Grigore I Ghica, refăcută și restaurată de mai multe ori; biserica având hramul ''Adormirea Maicii Domnului'' a fostei mânăstiri ''Precista'', ctitorie a domnului Moldovei Nicolae Mavrocordat din anii 1709-1716; biserica având hramul ''Sfântul Dumitru'', ctitorie a căpitanului Vicol din perioada 1696-1700; biserica ''Sfântul Nicolae''-Vechi (1700-1720); biserica având hramul ''Sfântul Nicolae''-Nou, construită, în 1732, de paharnicul Constantin Năsturel; biserica ''Proorocul Samuil'' a fostei mânăstiri Roman, ctitorie din 1756 a lui Constantin Cehan Racoviță; biserica având hramul ''Sfinții Voievozi'' din Tăbăcari sau Biserica lui Curt (1744-1746); Biserica Domnească (1785); biserica armenească având hramul ''Sfântul Gheorghe'' (1789); biserica ''Sfântul Spiridon'' (1820-1826); clădirea fostei vămi și a fostului Pichet de graniță (secolul XVIII); Casa ''Anghel Saligny'' (secolul XIX); clădirea Tribunalului județean (1909); clădirea Băncii Naționale (1926); Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial; Statuia Independenței ; Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți; Monumentul Unirii, din Piața Unirii (un obelisc înalt de aproape 20 metri, din granit roșu, realizat de un colectiv condus de sculptorul Ion Jalea și dezvelit la 24 ianuarie 1976).

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014